Bunica era la calculator. Scria
ceva. La un moment dat, aruncă o privire spre ceas. Începeau ştirile la
televizor. Salvă documentul la care lucra, dar nu opri calculatorul.
A revenit la calculator după o oră. Ştia că, dacă nu îl
folosea un timp, calculatorul ei intra singur în stand-by, dar ecranul rămăsese
albastru. Pe Desktop era un mesaj: „Calculatorul dumneavoastră a fost accesat
de la distanţă. Dacă închideţi, e posibil să se piardă informaţii.”
Prima reacţie a bunicii a fost să închidă. Cu riscul de a
pierde ceva.
Totuşi, îşi punea o serie de întrebări. Pe cine să roage
s-o ajute? Căuta o persoană cu experienţă. A trimis câteva mesaje.
După un timp, i-a răspuns un prieten. A întrebat-o ce tip
de program are, cine mai foloseşte calculatorul… Nu avea nimic de ascuns. Nu avea pe calculator decât
texte literare, scrise de ea sau salvate de pe Internet. Avea şi fotografii,
mai ales cu flori. Nimic important… pentru alţii.
Dacă era aşa, nu-i rămânea decât să aştepte câteva zile,
să vadă dacă e ceva ciudat cu calculatorul ei.
A doua zi s-a trezit devreme. A apăsat pe butonul Power.
Era curioasă. O fi intrat cineva în calculator? O fi un virus sau numai o
eroare de Windows?
Surpriza a lăsat-o fără grai. Primul text pe care l-a
accesat avea înscrisă o inimioară sub titlu. Era o poezie de dragoste. Grăbită,
a deschis folderul cu poezii. Fiecare poezie de dragoste avea acel semn. A
deschis un articol despre îngrijirea florilor de apartament. Nu avea inimioară.
„Sunt o bunică fericită!”, îşi spuse. „M-am ales cu un
virus simpatic, un virus care mă avertizează că documentul conţine o creaţie
literară bună de trimis la concursul de Valentine’s Day. Să ştii că, în acest
an, trimit ceva!”.
2 comentarii:
Ma bucur pentru bunica ! :)
Si eu ma bucur pentru vizita pe care mi-o faci!
Numai bine!
Trimiteți un comentariu