vineri, 21 iunie 2024
miercuri, 19 iunie 2024
ELE, DRAGILE MELE - prezentare de Lucia Pătrașcu
Noul volum de proză scurtă „Ele, dragile mele”, semnat
de scriitoarea Maria Tirenescu din
Cugir, a apărut la editura PIM din
Iaşi, în anul 2023.
Așa cum ne-a obișnuit deja, proza acestei scriitoare se
plimbă printre amintirile sale și extrage din raiul acesta de
nemurire noi și noi personaje reale, figuri dragi care i-au însoțit copilăria,
tinerețea și chiar viața adultă. Profesoară de matematică și fizică, autoarea a
fost atrasă de mirajul slovelor și a scris literatură. Impresionată de literatura niponă
a publicat mai multe volume de gen. Astfel: haiku
- „Crochiuri”, „Amprente”, „Printre flori”, un volum
de tanka - „Cu sufletul în palme”, un
volum de haibun - „Hoinărind printre aminiri”.
Nici poezia nu îi este străină acestei autoare:
„Valuri
de amintiri” și „Zâmbet de copil”. Maria
Tirenescu a abordat de asemenea proza scurtă: „Un zâmbet pentru fiecare”, „Draga
mea” şi două cărţi autobiografice:
„De
mână cu tata” şi „Ieşind din tipare”.
Acest nou volum cuprinde tot proză scurtă și toatecele 26 de
titluri sunt dedicate unor persoane feminine dragi, care au devenit personaje importante,
așa cum au fost în viața autoarei. Ele, dragile sale, au intersectat cu existența lor viața autoarei. Ciclul
nu putea începe decât cu „Doamna Mimi”, așa
cum era numită învățătoarea Maria Grad din Săcel, mama autoarei. De fel din
Constanța, a urmat Școala Normală din Brăila și, conform repartiției, a plecat la
post în alt capăt de țară. De acolo se întocmește zestrea biografică a autoarei,
născută, crescută și trăitoare pe alte meleaguri. Baștina mamei de la malul mării a
fost vizitată când și când și a adunat amintiri frumoase, pe care cititorul le
va întâlni întoate prozele sale.
Acest nouvolum este un ghem de amintiri cu
personaje și întâmplări ce se deșiră lin, străbătând țara de la vest la sud-est,
întâmplări felurite, vesele, ca studenția de la Cluj, ca nunta de la Constanța , ori triste ca înmormântarea nașei
sale, Venera. Interesant este faptul că scriitoarea Maria
Tirenescu așază personajele povestirilor sale, indifirent care ar fi numelelor,
într-un circuit al vieții, ce începe cu Mihaela și prima ei zi de școală și se
încheie cu Anuța și Oara, care, peste ani, retrăiesc amintirile din
tinerețea lor studențească.
Prin scrisul autoarei, pe parcursul celor 26 de povestiri,
diferite tipologii feminine, rude, prietene, colege, vecine își deschid sufletul și devoalează frânturi
din viața lor. Bineînțeles că fiecare poate fi și chiar este o mică secvență din
viața autoarei la diferite vârste. Aceasta poate fi Mihaela în prima zi de școală,
poate fi sora Ninei, poate fi una dintre nepoatele aflate învizită la bunica maternală,
ori prietena Anuței cu care merge la Casa de Cultură. Poate fi Ileana care are prima întâlnire cu
un băiat sau Elena, căreia alt băiat îi aducezilnic câte un trandafir. Și, iat-o, studenta Livia, Cristina din ziua căsătoriei, Iulia, profesoara de matematică și fizică,
Viorica, scriitoarea care participă la un concurs literar, Viorica cea iubitoare
de pisici, ori Irina, pensionara, care se gospodărește cu grijă. Povești de
viață, întâmplări obișnuite, ce conturează un traseu existențial cu bune și cu
mai puțin bune, pe care-l urmează o femeie. Un traseu al scriitoarei Maria
Tirenescu, împreună cu „ele, dragile mele”,
eroinele principale ale cărții.
O carte bogată în descrieri de locuri, de oameni, de
fapte expuse într-un limbaj simplu, comun, veridic, ca la o clacă a femeilor, unde
se spun multe și mărunte, fiecare cu un bob de
înțelepciune și folositoare învățăminte. Iată cum este descrierea plină de emoție a
plecării mamei în lumea celor drepți: „Într-o frumoasăzi de primăvară a anului
2003, când liliacul îşi deschidea primele flori, în Vişeu de Sus, un grup de cadre
didactice (multe dintre ele pensionare), rude, vecini, foşti elevi şi cunoştinţe au
venit să o conducă pe ultimul ei drum pe învăţătoarea Maria Grad, căreia, cu respect
şi drag, i s-au adresat doar cu Doamna Mimi”.
Scriitoarea Maria
Tirenescu are harul povestirii şi al evocării unui trecut căruia îi dă viaţă şi culoare. Ea
ne cucereşte cu talentul de povestitoare şi are arta inepuizabilă de a
crea emoţii în sufletul cititorilor. Fiecare povestire are
în interiorul său chipul unui personaj feminin, care prin comportamentul său,
devoalează trăsături de caracter specifice. Autoarea și-a obișnuit cititorii cu proza scurtă, în care
excelează și care rămânefidelă relațiilor obișnuite, cu oameni obișnuiți, cu
întâmplări cotidiene aduse în paginile cărții sale pentru cititorii obișnuiți, care,
sigur, se întâlnesc iarăși cu întâmplări pe care poate că le cunosc deja din
alte scrieri și cărora li se adaugă personaje noi. Acest nou volum nu este o scriere încărcată
cu figuri de stil, dar strălucește prin simplitatea limbajului, în care povestirile
de desfășoară, fiecare, după un tipic adaptat timpului și locurilor în care
sunt așezate și în care nota ușor autobiografică le permite să trăiască.
„Ele, dragile mele” este un
volum de proză scurtă semnat de scriitoarea Maria
Tirenescu, care, prin aminirile sale, aduce bucurie însufletul cititorului și
o liniște căutătoare de amintiri în propria biografie.
Lucia Pătrașcu
joi, 21 martie 2024
ELE, DRAGILE MELE, prezentare de Mihaela Cojocaru
ELE, DRAGILE MELE, proză scurtă, de Maria Tirenescu, Editura Pim, Iași, 2023;
Ele, dragele mele, Prezentare de carte de Virginia Popescu
Recent, la editura PIM din Iaşi a apărut
o nouă publicaţie a Mariei Tirenescu « Ele, dragile mele ».
Volumul cuprinde un număr de 26 de povestiri din viaţa autoarei, amintiri evocând figuri dragi care i-au luminat copilăria, adolescenţa şi anii maturităţii, ca profesoară de matematică şi fizică în oraşul Cugir, judeţul Alba.
Pasionată de literatura niponă, Maria
Tirenescu a publicat mai multe volume de haiku : « Crochiuri », « Amprente », «
Printre flori », un volum de tanka, « Cu sufletul în palme », un volum de
haibun, « Hoinărind printre aminiri », dar şi poezie : « Valuri de amintiri », « Zâmbet de copil ».
Autoarea a abordat de asemenea proza scurtă : «Un zâmbet pentru fiecare », « Draga mea », dar şi două cărţi autobiografice : « De mână cu tata » şi « Ieşind din tipare ».
Volumul de faţă se înscrie în proza
scurtă, domeniu în care autoarea excelează şi pe care îl preferă prozei lungi.
Fiecare amintire evocă o persoană dragă
din trecutul autoarei, pe care o readuce la viaţă cu emoţie şi sensibilitate.
Multe din amintiri au ca titlu numele
persoanei evocate : « Doamna Mimi », « Mihaela », « Anuţa », « Livia », « Sofia
», Roberta », etc.
Evocarea chipului mamei este unul din cele mai impresionante tablouri din volum. Din el răzbate dragostea şi admiraţia pentru fiinţa care i-a dat viaţă şi i-a îndrumat primii paşi pe cărările cunoaşterii.
După trecerea anilor, figura mamei, «
Doamna Mimi », cum o numeau cunoscuţii, a intrat în lumea visului :
« Ieri am visat-o. Era tânără, era
frumoasa. Zâmbea cum numai ea ştia. Era calmă şi ne privea îngăduitoare ».
Privirea mamei de dincolo de timp pare să exprime ceea ce doar ea a aflat : liniştea şi calmul după o viaţă de muncă dedicată familiei. Impresionantă şi plină de emoţie este şi descrierea plecării acesteia în lumea celor drepţi :
« Într-o frumoasă zi de primăvară a
anului 2003, când liliacul îşi deschidea primele flori, în Vişeu de Sus, un
grup de cadre didactice (multe dintre ele pensionare), rude, vecini, foşti elevi
şi cunoştinţe au venit să o conducă pe ultimul ei drum pe învăţătoarea Maria
Grad, căreia, cu respect şi drag i s-au adresat doar cu Doamna Mimi ».
Celelalte amintiri evocă persoane din
viaţa autoarei pe care le descrie cu multă duioşie în paginile următoare ale
cărţii.
« Mihaela » evocă prima zi de şcoală cu
emoţiile evenimentului, « Nepoatele », o întâmplare cu haz despre mâncarea de
la cantină, răsturnată în drum spre casă, « Anuţa » despre fata cu voce
frumoasă care-şi vede visul împlinit, « Trandafirul galben », « Elena şi
trandafirii » vorbesc despre simbolistica unei culori şi o poveste de dragoste
din liceu.
« Eroina zilei : Ioana », « Mijloc de mai », « Livia », continuă seria poveştilor de dagoste, cu farmecul şi puritatea specifice vârstei. « Coafura » evocă întâmplări cu haz înainte de căsătoria eroinei, « Păpădia » descrie obiceiuri de nuntă din zona autoarei, « Bunica », obiceiuri cu ocazia înmormântării.
Maria Tirenescu are harul povestirii şi
al evocării unui trecut căruia îi dă viaţă şi culoare. Ea ne cucereşte cu
talentul de povestitoare şi arta de a crea emoţii în sufletul cititorilor.
Virginia Popescu
05 / 03 / 2024
duminică, 28 februarie 2021
duminică, 22 decembrie 2019
Din prefaţa la Zâmbetul liric al toamnei
joi, 7 decembrie 2017
Din Prefaţa cărţii "Şoaptele toamnei cuminţi", apărută recent la Editura InfoRaptArt, semnată de scriitorul Petre Rău
sâmbătă, 2 decembrie 2017
Din lumea copilăriei, de Viorica Alecu
Nastasia Savin: Copii de ieri, copii de azi, de Maria Tirenescu
miercuri, 8 martie 2017
A sosit!
Recenta mea carte de povestiri, publicată la Editura Zeit, a sosit la Cugir!
Îmi place mult. Sper să placă şi publicului, copiilor de orice vârstă.
joi, 3 martie 2016
Din revista Poezia, toamna 2015
sâmbătă, 9 mai 2015
Despre „Draga mea”
miercuri, 29 aprilie 2015
Precizări
Sper că link-urile funcţionează!
Cine doreşte să aibă vreo cartea, mă poate anunţa pe Facebook sau la telefonul Telecom (fost Romtelecom). Este în Pagini albe.


