În clasa a zecea, învăţam istoria muzicii. Orele erau bogate în
audiţii. Îmi amintesc că ţineam unele lecţii în laboratorul de
fizică, unde aveam spaţiu pentru picup şi magnetofon.
Urma să vorbim despre compozitorii români. Doamna profesoară îmi
propune să scriu câteva cuvinte despre Ciprian Porumbescu. Pentru a
mă ajuta, îmi dă notiţele unei eleve din altă clasă. Era
perioada tezelor şi doamna profesoară Maria Mihalca ( învăţătoarea
mea din primii ani de şcoală ) nu voia să îmi încarce programul.
Îmi spune că la biblioteca liceului este cartea „Cânta la Stupca
o vioară”. În recreaţia mare am fugit la bibliotecă şi am
cerut cartea.
Ajunsă acasă, am citit în fugă ce scrisese
colega mea. Nu mi-a plăcut. Aşa că, am hotărât să citesc toată cartea. Teme de scris nu
aveam, în timpul orelor eram atentă la lecţia nouă... Aveam, e
drept, teză în acea săptămână, dar la matematică. Puteam să
citesc.
Am citit până s-a terminat programul la difuzor, adică până la
miezul nopţii. Mai aveam puţin, dar prezentarea trebuia făcută la
ora următoare de muzică. Puteam să scriu duminică.
Citind cartea, am înţeles cine sunt Berta şi Marta. Ascultam la
radio arii din operete şi acea arie a Martei din opereta „Lăsaţi-mă
să cânt”, de Gherase Dendrino, era una dintre cele care îmi
plăceau foarte mult. O cântam în timp ce făceam curat prin cameră
sau când spălam vase.
„Alb covor se-aşterne pe-alei
Din flori gingaşe de tei.
Astăzi, când depărtări ne despart,
Le privesc şi mă-ntreb: «M-ai uitat?»
În zadar te-aştept iar în prag,
În zadar doresc chipu-ţi drag.
Buze arse de dor ne-ncetat te-or chema…
Eşti departe, draga mea…”
* * *
Studentă la Cluj find, am avut ocazia să văd opereta „Lăsaţi-mă
să cânt”, de Gherase Dendrino. Atunci mi s-au lămurit mai multe
lucruri pe care nu le-am priceput la şaisprezece ani. Am înţeles
cine compusese cântecul, de ce îl cânta Marta, chiar dacă fusese
scris pentru Berta.
Am găsit, în urmă cu doi ani, la o librărie online, cartea „Cânta
la Stupca o vioara”, de Constantin Ghiban, încă mai am câteva
discuri de vinil cu arii din opereta „Lăsaţi-mă să cânt”, cu
arii din opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, Balada pentru
vioară şi orchestră, dar nu pot să le ascult, din pricina unui
motor de picup vechi. Bine că sunt postate pe internet!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu