Amintiri (schiță)

 

            În vara anului 1983, eram la Constanța, în vizită la nașii noștri.

            Până când nașa pregătea o gustare, nașul a decis să afle noutățile de la televizor. A dat peste o emisiune muzicală. N-am reținut decât câteva dintre comentariile nașului:

            ‒ Uite-l pe Cotabiță! Ce emoții are. Nu știe ce să facă cu mâinile, se plimbă de colo-colo, a transpirat deja…

            ‒ Mie îmi place vocea lui. Și cântecul e plăcut…

            ‒ Mie nu-mi place, spune nașul.

            Câteva minute a fost liniște. Apoi, Horia Moculescu a trecut la pian. Cânta „Un vis romantic”, o piesă interesantă. Voiam să ascult, dar nașul începe:

            ‒ N-are voce. Ascultă-l cum cântă! Parcă a venit de pe terenul de fotbal.

            ‒ N-are nici volumul, nici vârsta lui Cotabiță… Eu vreau să-l aud!

            ‒ Auzi! „N-am vrut să știi că te iubesc…!”, îl dublează nașul.

            ‒ Zău, nașule! Să-l ascultăm. Cântecul e interesant.

            ‒ Când termină, mă chemați de dincolo!

            Am reușit să ascultăm până la capăt. Cântecul fusese compus de Florin Bogardo, pe versurile lui Mihai Dumbravă, în 1965.

            Horia Moculescu era mai tânăr ca nașul cu 12 ani. Eu îl ascult și acum la radio. Nașul nu mai este de mult.

***

 

            Într-o seară, am dat întâmplător de o emisiune, la Radio România Cultural, care mi-a plăcut și pe care mi-am propus să o ascult și cu altă ocazie. Compozitorul, Horia Moculescu, și Radu Croitoru făceau o istorie a muzicii ușoare românești cu exemple și amintiri ale maestrului. Numele seralului?  MUSIC SHOW

***.

            În altă seară, căutând ceva pe youtube, am găsit: „ Întâlnire de gradul trei între doi titani ai muzicii ușoare românești 1965 - Florin Bogardo si Horia Moculescu!” Pentru cine dorește să vadă, dau link-ul. https://www.youtube.com/watch?v=ellzsWUOtTQ

 

Publicat Facebook 13 noi 25