Întâmplare

Voiai să îţi povestesc o întâmplare din tinereţe. Ascultă!

Pe strada noastră, locuia o familie cu mulţi copii. Ocupau trei camere dintr-o casă naţionalizată. La stradă erau dormitoarele, iar camera cu ferestrele spre curte era folosită drept bucătărie. Când s-au mutat, tatăl le-a spus că nu e frumos ca toţi trecătorii să-i vadă pe cei mici murdari cu magiun sau zacuscă.

După o furtună izbucnită pe neaşteptate, balamaua unei ferestre s-a rupt. Şi sticla trebuia înlocuită. Ca să nu o fure cineva peste noapte, tatăl a luat rama fără sticlă şi a bătut două cuie în cealaltă. Până când putea să pună sticla, trebuia să mai aştepte. Nu aveau atunci bani pentru reparaţii.

În apropiere, locuia Tudor, un băiat cu doi ani mai în vârstă decât Ileana, cea mai mare dintre fetele vecinului. O admira pe Ileana şi, cum aceasta nu-i prea dădea atenţie, băiatul încercă să-i facă o surpriză. Rupse un trandafir roşu din grădină şi-l puse, pe furiş, în geamul defect al vecinilor. Apoi, se opri la câţiva metri mai departe. Să-l ţină de vorbă pe un coleg de clasă.

Ileana, observă trandafirul. Nu ştia ce să facă. Să-l ia? Să lase impresia că nu a observat?

După o vreme, găsi un motiv să iasă în stradă şi să ia floarea. O ascunse sub jachetă şi intră în casă. Luă un pahar şi turnă puţină apă, puse trandafirul în apă şi aşeză paharul pe pervazul ferestrei, în dreptul geamului spart. Apoi, trase jaluzelele, ascunzând paharul. Dar, cine trecea pe stradă îl vedea.

A doua zi, în timp ce trecea spre şcoală, Tudor aşeză în acelaşi loc un trandafir alb.

Aduse şi al treilea trandafir. În acea zi, Ileana îl opri în curtea şcolii:

- La ce oră pleci acasă?

- La două.

- Şi eu. Aşteaptă-mă! Mergem împreună. Avem acelaşi drum.

Câteva săptămâni, cei doi mergeau împreună la şcoală şi se întorceau de multe ori împreună. Uneori, jucau fotbal cu toţi copiii de pe stradă. Alteori vorbeau despre lecţii, cărţi citite, filme, muzică.

Ce a urmat? Cei doi au rămas vecini şi colegi. Tudor nu spera să ajungă decât funcţionar la vreo instituţie din oraş. Nu avea rezultate foarte bune la învăţătură. Poate doar la muzică. Era unul dintre soliştii vocali ai şcolii. Ileana participa la olimpiada de limba română, mergea în excursii prin ţară, colabora la revistele de literatură. Dar nici părinţii lor nu vedeau cu ochi buni prietenia tinerilor.

A rămas povestea trandafirilor lăsaţi în geamul de la stradă.